La Summitul Industriei Binelui aducem împreună profesioniștii și liderii din societatea civilă și ne dedicăm o zi găsirii de soluții pentru problemele sectorului. Lucrăm împreună în zonele de advocacy, legislație, imaginea sectorului și cercetare.

La cel mai recent Summit, din 2 noiembrie 2022, peste 120 de profesioniști din ONG și lideri locali au venit împreună pentru o zi de discuții, dezbateri și de planificat următorii pași pe care sectorul ONG trebuie să îi facă pentru a deveni o putere în adevăratul sens al cuvântului.

Ideea din spatele Industriei Binelui e simplă – avem nevoie să fim împreună ca să fim o forță.

De aceea, Summitul Industriei Binelui nu este o conferință. Este un prilej de muncit împreună, de a ne pune creierele la treabă și de a găsi soluții creative la problemele care ne marchează sectorul. Asta s-a întâmplat pe 2 noiembrie 2022 la București: cei 120 de lideri și profesioniști au lucrat în echipe și au scos cele mai importante probleme cu care se confruntă sectorul la momentul acesta, dar și direcțiile principale, acționabile în care Industria Binelui poate face o diferență

Principalele direcții rezultate sunt legate de finanțarea sectorului, implicarea proactivă în legislație, existența unor date reprezentative la nivel de sector, conturarea unei voci comune, puternice a sectorului, promovarea unei imagini de bun angajator în societate, cercetare.

Temele Industriei Binelui, discutate în cadrul Summitului și votate de participanți:

  1. O voce comună în relație cu legiuitorul (agenda advocacy), finanțatorul și comunitatea. 65 de voturi
  2. Imaginea sectorului: branding de angajator, comunicare de impact. 54 de voturi
  3. Facilitarea accesului la finanțare și o relație mai egală cu finanțatorul. 50 de voturi
  4. Research despre probleme și solutii; dimensiunea și impactul sectorului. 38 de voturi
  5. Garant de etică și bune practici. 34 de voturi
  6. Wellbeing al oamenilor și al organizațiilor. 24 de voturi
  7. Reprezentare în relație cu statul. 21 de voturi
  8. Centru de învățare și schimb de experiențe. 5 voturi
  9. Construirea de fonduri comune. 5 voturi
  10. Grup de suport/ susținere reciprocă. 4 voturi
  11. O mai bună definire a conceptului de utilitate publică. 3 voturi

Un alt moment important din Summitul Industriei Binelui a fost operaționalizarea a trei mari direcții pe care trebuie să le urmeze Industria Binelui – vocea industriei, finanțarea industriei și viitorul industriei. Astfel, toți cei 120 de participanți au participat la 3 discuții, în urma cărora au rezultat câteva concluzii operaționabile.

Le redăm punctual:

Concluzii atelier Vocea Industriei:

  • Relația între ONG-uri și procesul legislativ este mai degrabă una reactivă, se întâmplă cu sincope sau pe relații de încredere acolo unde există, rare și întâmplătoare;
  • ONG-urile rareori ajung să ofere feedback, să aibă o voce relevantă în procesul de dezvoltare al actelor normative (de multe ori, modificările legislative – fie ele pe acte normative principale sau secundare – se întamplă fără știrea ONG-urilor);
  • Societatea civilă nu este consultată proactiv de către creatorii de legislație, iar legile, chiar dacă primesc aviz negativ, se întorc cu același subiect dar sub altă formă. De multe ori, propunerile legislative vizează doar modificări punctuale ale legilor și nu legea în ansamblul ei;
  • Cele mai multe propuneri vin de la USR și nu primesc votul Parlamentului;
  • Nu există resurse de timp și financiare pentru un proces coerent de monitorizare, amendare și reacție în procesele de legiferare care afectează activitatea și existența ONG-urilor.
  • Este vital să urmărim aceste procese și să existe o reacție imediată. Ceea ce presupune să ai legi, să înțeleagă litera și spiritul lor, să cunoască parcursul unei legi în Parlament, să redacteze luări de poziție și să facă follow up;
  • Este nevoie de un forum de discuție între ONG-uri care să armonizeze perspectivele diferite, două dintre exemplele concrete fiind legat de situația recentă a propunerilor legislative a senatorilor Cătălin Teniță și Ștefan Pălărie referitor la utilizarea mecanismului 3,5% pentru finanțarea școlilor și bibliotecilor.Un alt exemplu poate fi o eventuală decizie de înființare a ONG-urilor pe cale administrativă și nu judecătorească. Acțiunea care pare o simplificare bine-venită poate afecta dramatic activitate ONG-urilor din domeniul activismului civic;
  • Se impune crearea/utilizarea unui Instrument de analiză a nevoilor de modificare pentru fiecare lege avută în vedere, inclusiv a trimiterilor la alte acte normative din conținutul lor. Proiectele de modificare trebuie să aibă în vedere toate aspectele și să fie însoțite de argumente pentru fiecare grup de decidenți (partide, comisii, putere executivă). Ar fi utilă sindicalizarea costului unui astfel de instrument. Acest mecanism consultativ ar trebui să aibă următoarele elemente:
  1. Desemnarea unui reprezentant din fiecare domeniu (sănătate, mediu, educație, social, etc)
  2. Un instrument de monitorizare al tuturor ințiativelor legislative pe fiecare domeniu – Issue Monitoring
  3. Task force format din acesti reprezentanti care sa se activeze la anumite cuvinte cheie

 

Concluzii atelier Finanțarea industriei:

În atelier a fost un dialog între reprezentanții ONG-urilor și reprezentanți ai câtorva dintre companiile care au răspuns invitației task force-ului de a discuta despre:

  • cum aratăfinanțarea din perspectiva lor
  • cum putem face sămutăm practica dinspre finanțarea pe bază de proiect înspre finanțarea pe misiune/strategie
  • cum se vede din perspectiva lor alinierea proiectelor ONGla Sustainable Development Goals (SDGs), pe baza cărora se construiește strategia de implicare în comunitate a companiilor
  • cum facem mai relevantăfinanțarea creșterii capacității organizaționale a organizațiilor din România.

Concluziile sunt următoarele:

  • este necesarăo adaptare a propunerilor de finanțare înaintate de ONG la SDG și o mai bună înțelegere a limbajului ce ține de sustenabilitate.
  • existăo nevoie de voce comună în dialogul cu finanațorii privați pentru a putea elimina practicile de finanațare nesustenabile – sume mici pentru proiecte scurte, de exemplu.
  • este necesarăintegrararea mecanismelor de măsurare a impactului și o mai bună definire a schimbării pentru a elimina măsuratorile strict numerice – de gen sute de beneficiaricare au participat într-o activitate.
  • avem nevoie de co-creare în programele de finanțare și din perespectiva nevoii de expertizăîn domeniile specifice în care companiile nu au expertiză și experiență și din perspectiva ONG-urilor, care pot astfel să propună programe de finanțare mai relevante nevoilor din teren.
  • vrem săne uităm, mai degrabă, la cum producem impact și cum lucrează împreună ONG-urile între ele și apoi cu finanțatorii privați pentru a ne asigura că rezolvăm problemele mai eficient și eficace.
  • avem nevoie săne uităm la cum promovăm oportunitățile de finanțare (de exemplu, noul formular 177) pentru a maximiza folosirea legii sponsoriză

 

Concluzii atelier Viitorul Industriei:

Research despre sector pentru propia înțelegere, pentru a fundamenta nevoile de dezvoltare sau pentru a arăta altora ce facem:

  • Date despre dimensiunea sectorului (valoare economică, număr de angajați). Aceste date trebuie obținute din sistemul de date publice, anual.
  • Date despre împărțirea organizațiilor pe domenii de activitate și geografic
  • Cercetări și date pe care vrem să le strângem din sector (nevoi, impact, reacții la evenimente din context). Mecanismul cel mai la îndemână este “întreabă 100 de organizații” (până acum a fost folosit pentru a arăta impactul colectiv al organizațiilor în cele două crize – Covid 19 și război Ucraina).

Planuri imediate:

  • Un chestionar despre sursele de finanțare ale organizațiilor, continuitatea și calitatea acestora – benchmark anual 
  • Un panel 100 după Summit, în care putem să validăm nevoile sectoriale identificate la summit&of-uri legislative  

Research legat de context și ariile specifice, pe care se desfășoară munca noastră (cum îți înțelegi aria pe care lucrezi, de unde îți iei date și informații ca să înțelegi tendințele. 

  • Informații specifice pe domeniile mari de acțiune (majoritatea acestor date există, e nevoie de un efort de “traducere” în concluzii acționabile)
  • Informații despre modul în care alți actori se raportează la sector

Research legat de comportamentul donatorilor

  • Studiu comportament donatori individuali – (motivații, încredere, cauze preferate, donație medie, canale de informare, canale pentru plată, comportament viitor)
  • Studiu de percepție asupra sectorului (există TOR)